Fie că provine din ploi, topirea zăpezii sau din spălatul străzilor, apa trebuie evacuată de pe clădiri, din curți, sau de pe alei și străzi, ajungând în canalizare.
În majoritatea sa, sistemul de canalizare al Sibiului este unitar, adică preia atât apa uzată, de la toaletă sau bucătărie, cât și cea din precipitații. Ulterior, apa ajunge în Stația de epurare unde parcurge toate etapele necesare ”curățirii” și restituirii în natură.
Pe fondul dezvoltării orașului, apariției de noi cartiere, asfaltării străzilor de pământ , dar și a măririi numărului de localități limitrofe cuplate la canalizarea Sibiului, cantitatea de ape provenite din precipitații și colectate de către rețeaua unitara pentru ape uzate a sporit considerabil în ultimii ani , punând o presiune tot mai mare pe canalizarea orașului , dar și pe Stația de epurare, unde ajung uneori debite de apă care depășesc capacitatea de preluare a acesteia.
Pentru gestionarea cantităților mari de apă provenite din precipitațiile abundente, au fost construite bazine de retenție, de mari capacități, ce stochează temporar apa din canalizare, în scopul evitării refulării rețelelor de canalizare sau inundarii Stației de epurare. Astfel de bazine sunt funcționale pe străzile Muncel și Solidarității, precum și lângă Stadionul ”Voința”.
Capacitățile de stocare au fost sporite prin construirea, între 2013 și 2015, a încă două bazine de retenție, care totalizează o capacitate de 5.000.000 litri, în cadrul Stației de epurare de la Mohu, apa fiind epurată ulterior, după scăderea cantităților de apă uzată ce intră în stație.
Toată această infrastructură necesită o atenție continuă, cu lucrări de întreținere, modernizare sau extinderi, în concordanță cu nevoile orașului.
În condiții normale, gestionarea apei pluviale provenite atât de pe terenuri private cât și de pe domeniul public se face fără probleme prin infrastructura existentă. Totuși, în timpul precipitațiilor cu caracter de aversă, din păcate tot mai dese în ultimii ani, canalizarea nu reușește să preia în totalitate întreaga cantitate de apă, apărând nedoritele situații de inundare a subsolurilor sau a străzilor.
Un factor deloc neglijabil care perturbă atât funcționalitatea canalizării , a stațiilor de pompare apă uzată dar și a Stației de epurare o reprezintă neglijența și nepăsarea unora dintre concetățenii noștri , care confundă canalizarea urbană cu containerele de gunoi și aruncă in canalizare diverse reziduuri și obiecte care nu le mai sunt de trebuință și care, în final, produc deranjamente atât abonaților noștri cât și celor care exploatează sistemele de canalizare și tratare ape uzate.
Ce putem face spre a ne proteja locuințele ?
Apă Canal Sibiu SA recomandă proprietarilor de imobile să monteze pe racordul de canalizare clapete antiretur, care permit curgerea apei doar într-un singur sens, dinspre locuință înspre canalizare. Costul dispozitivelor este scăzut, cuprins între 95 și 120 de lei, pentru diametre de 110 mm. Aceste clapete se montează pe instalația interioară a imobilelor, informații de specialitate putând fi obținute de la Direcția Tehnică din cadrul companiei Apă Canal Sibiu SA, tel. 0269/222.916, int. 132 sau 133.
Pe lângă montarea clapetelor antiretur, abonații sunt îndrumați să nu-și racordeze scocurile direct la canalizare. Apa din precipitații ajunge astfel într-un timp foarte scurt în rețeaua de canalizare, pe care o pune sub presiune. În mod normal, scocurile ar trebui să deverseze apa în spații verzi, la rigole sau pe trotuare, alei și străzi, preluarea făcându-se prin gurile de scurgere apă pluvială aflate, de obicei, la marginea străzii. Un alt dezavantaj important este că mirosurile specifice canalizării sunt eliberate prin intermediul scocurilor, atunci când acestea sunt racordate direct la canalizare, devenind o sursă de disconfort pentru utilizator și vecinii acestuia. Dăm în continuare un exemplu de o astfel de racordare , chiar din comuna Șelimbăr , zona străzilor Tudor Vladimirescu , Horia și Cloșca, zonă din care am avut reclamații legate de mirosuri neplăcute. Dar, așa-i în România zilelor noastre: după ce încălcăm o regulă, tot noi strigăm mai tare că nu ne convin consecintele și mai cautam și vinovații, bineînțeles alții decât noi !

În dorința de extindere a spațiului locuibil, mulți proprietari de imobile optează pentru transformarea subsolurilor / pivnițelor în camere de locuit, bucătării sau băi. Cele din urmă sunt racordate la rețeaua publică aflată, de obicei, la adâncimi apropiate de nivelul subsolului, fapt ce nu asigură condiții tehnice sigure de utilizare.
Conform prevederilor Regulamentului Serviciului de Alimentare cu Apă și Canalizare (disponibil și pe pagina web a societății, www.apacansb.ro/cadrul juridic), document ce reglementează activitatea societății, ”Racordul imobilelor cu subsoluri echipate cu instalaţii sanitare se va executa cu respectarea măsurilor speciale contra refulării din colector spre subsol (cu clapete, vane sau cu staţii de pompare a apelor uzate). În acest caz întreținerea revine utilizatorului care este răspunzător de disfuncționalitățile apărute şi de eventualele efecte nedorite ale refulări”.
Așadar, utilizatorul trebuie să se asigure că adoptă măsurile tehnice menite să-l protejeze față de eventualele disfuncționalități ale rețelei provocate de precipitațiile abundente, înfundarea canalizării sau neîntrunirea tuturor condițiilor tehnice pentru o utilizare sigură a rețelei.
Respectând toate aceste recomandări, de comportament normal, fiecare abonat contribuie la buna și sănătoasa funcționare a întregului sistem de canalizare !

Canalizarea pluvială – ce se întâmplă cu apa de ploaie ?