În 1376, Sibiul făcea partea din orașele transilvănene cu cea mai intensă activitate meșteșugărească. Erau consemnate 19 bresle, totalizând 25 de meserii de o mare diversitate.
Începând cu secolul XIV orașul se extinde de la Vest la Est, partea vestică urcă în pantă (actuala stradă Elisabeta) urcușul având o culme relativă. Orașul este astfel așezat pe 2 terase, formând fiecare Orașul de Jos și de Sus.
Pe măsura îndepărtării locuințelor de sursele anterioare de apă, s-a impus necesitatea unui canal, în sud-vestul orașului, în dreptul Turnișorului.
Pe acest canal, au fost construite numeroase mori, care măcinau atât cereale, cât și coajă de stejar.
Strada Centumvirilor brăzdată de un canal deschis