Modernizarea infrastructurii de apă și canalizare în România ocupă un loc important în strategiile naționale și locale de dezvoltare. De această dată, am discutat cu directorul general al operatorului Apă Canal Sibiu SA, ing. Vasile Maier, despre proiectele realizate în centrul țării.
Apă Canal Sibiu SA a devenit operator regional în anul 2009, ceea ce a presupus preluarea serviciilor în trei sferturi din județul Sibiu, precum și în municipiul Făgăraș din județul Brașov, devenind astfel al doilea operator din România cu servicii inter-județene.
Care e situația în prezent în județele Sibiu și Brașov, în zonele unde operează Apă Canal Sibiu SA, în ceea ce privește infrastructura de apă și canalizare?
Noi, ca și companie înființată în municipiul Sibiu, ne-am început inițial activitatea de bază aici, după care, odată cu programele de investiții europene am preluat activitatea și în alte localități. Pot să spun că în municipiul Sibiu și în zonele adiacente administrate de noi avem astăzi o infrastructură de apă-canal stabilă funcțional și modernă. Am făcut investiții importante în toată aria de operare. Ca exemplu, în Avrig, unde am făcut o stație de epurare nouă, am realizat rețele de apă-canal, am reabilitat parțial uzina de apă. În Ocna Sibiului am făcut integral rețelele de apă și de canalizare și am construit o nouă stație de epurare. În Cisnădie am preluat apele reziduale în stația de epurare de la Mohu și am realizat o stație de tratare de apă potabilă nouă pentru Cisnădie și Rășinari. În Rășinari am realizat rețele noi de apă și de canalizare. Tot ceea ce am făcut funcționează și asigură un confort civilizat abonaților noștri.
Mai sunt și localități cum ar fi Săliște și Tilișca, pe care le-am preluat mai recent, cu o infrastructură veche, dar urmează să facem și aici modernizări importante prin programul de investiții POIM.
Care sunt proiectele implementate de Apă Canal Sibiu în ultimii ani și care este valoarea lor?
Este important să discutăm despre investițiile făcute de Apă Canal în ultimii 15 ani, în special pe fondurile de pre-aderare și post-aderare. Am avut un proiect de aproximativ 40 de milioane de euro pe Programul ISPA (Instrument pentru Politici Structurale de Pre-Aderare – n.r.), început în 2005 și încheiat prin 2010. Prin acest program am investit exclusiv în arealul municipiului Sibiu, adică am reabilitat stația de tratare a apei potabile, stația de tratare a apei uzate și am început lucrări pe infrastructura de canalizare și de apă potabilă.
A urmat apoi Programul POS Mediu, început prin 2011 și finalizat prin 2016. Cu ocazia acestui program, am devenit operator regional. POS Mediu a fost un program în valoare de 100 de milioane de euro. Am derulat investiții atât în municipiul Sibiu, cât și în restul județului, precum și în municipiul Făgăraș.
În afară de aceste programe de investiții cu cofinanțare europeană, avem un program anual de investiții din surse proprii de finanțare în valoare de 10-12 milioane de lei, bani pe care îi investim atât în infrastructura apă-canal, cât și în dotările cu mașini și utilaje.
Lucrăm în momentul de față la Programul POIM, care a demarat foarte greu. Pentru noi, deocamdată, nu putem spune că este un program funcțional, având în vedere că purtăm negocieri cu JASPERS pentru validarea investițiilor propuse și restructurarea studiului de fezabilitate – în prezent, fiind a șasea revizuire a studiului de fezabilitate. Dar în ultimul an am făcut progrese însemnate, astfel încât sperăm că în toamna acestui an vom semna un contract de finanțare cu Guvernul României și vom putea începe licitațiile. Este un program ambițios, care se cifrează la aproape 200 de milioane de euro.
Ce lucrări importante au conținut aceste programe?
Începând de la modernizarea și extinderea rețelelor de apă și canalizare, până la contorizarea și, în special, automatizarea proceselor. Personal am fost și sunt unul dintre pionii principali în derularea acestor investiții din fonduri europene și am pus mare accent pe automatizarea proceselor tehnologice. Am implementat proceduri noi de tratabilitate, am implementat sisteme de monitorizare tip SCADA (Automatizările SCADA sunt folosite pentru monitorizarea sau controlul proceselor chimice, fizice sau de transport – n.r.). De asemenea, am realizat stații noi de tratare a apei uzate în special acolo unde nu existau și am realizat un dispecerat SCADA la sediul central, unde primim informații din toată aria de operare din județul Sibiu. Avem și dispecerate locale la stațiile de tratare. Deci, prin investițiile făcute putem spune că am adus infrastructura de apă-canal în secolul XXI, care nu se deosebește de infrastructura din partea de vest a Europei. Am aplicat tehnologii și principii care se aplică acolo atât în ceea ce privește echipamentele și infrastructura în sine, cât și modul de organizare.
Care sunt ultimele lucrări ample realizate din fonduri proprii; în ce au constat acestea?
Printre ultimele lucrări se numără realizarea, pe parcursul anului trecut și a acestui an, a unei magistrale de transport a apei potabile în zona Turnișor și Parcul Industrial Vest – una foarte importantă, care alimentează atât zona industrială, cât și localități începând cu Cristian, Șura Mică, Ocna Sibiului și până la Păuca. În acest an am făcut rețelele de apă pe strada Podului și o magistrală de apă la intrarea în Făgăraș. Aceste lucrări totalizează aproximativ 2,5 milioane de euro, de ele beneficiind în jur de 100.000 de locuitori.
Cum este colaborarea cu autoritățile locale în procesul de modernizare a rețelelor de apă?
Acționarul majoritar al nostru este municipiul Sibiu, care deține peste 99% din acțiuni, dar fiind operator regional, avem acționari toți membrii asociației de dezvoltare intercomunitară (ADI). Avem o colaborare foarte bună cu toate Unitățile Administrativ Teritoriale (UAT) din aria de operare și suntem mereu deschiși nevoilor și solicitărilor acestora.
Acționarul principal, Primăria municipiului Sibiu este partenerul nostru tradițional, care, în ultimii 20 de ani, a înțeles fără excepție că nevoia de modernizare a infrastructurii stradale este în strânsă corelare cu modernizarea infrastructurii de apă-canal, respectiv odată cu reabilitarea carosabilului străzilor este necesară reabilitarea rețelelor de apă-canal. Astfel, atunci când face investiții în modernizarea străzilor, Primăria Sibiu ne întreabă întotdeauna ce investiții în rețelele edilitare sunt necesare și nu ezită să le facă, investind cel puțin cât am investit noi în infrastructura apă-canal din Sibiu.
De asemenea, acționarul principal are o politică managerială deschisă și adaptată zilelor noastre. Ne asigură, pe de o parte, oportunitatea de a avea un management real, performant și pe de altă parte ne impune indicatori de performanță pe care îi urmărește cu strictețe prin serviciile de specialitate, astfel încât operatorul Apă Canal Sibiu se numără printre operatorii regionali bine cotați și asta în condițiile în care aplicăm printre cele mai mici tarife apă-canal din țară. Îmi permit să spun, și sper să nu supăr pe nimeni, că în comparație cu alți colegi care au o cifră de afaceri de două sau trei ori mai mare decât noi, profitul nostru este cel puțin dublu sau chiar triplu față de aceștia. Spun acest lucru pentru că este important de știut că beneficiul societății este realocat investițiilor, motiv pentru care anual investim peste 10 milioane în infrastructura apă-canal.
Profitul pe care îl avem justifică probabil managementul companiei, dar nu neg că se datorează și faptului că avem abonați conștienți, care în general își achită la timp datoriile față de Apă Canal Sibiu. Pentru că un serviciu de calitate presupune consumatori de calitate, care înțeleg că ei sunt, de fapt, cei care dictează cerințele și tot ei achită până la urmă nota de plată.
Care sunt cheltuielile, veniturile și încasările anuale ale Apă Canal Sibiu?
Acestea variază de la an la an. Când am preluat mandatul, în 2017, veniturile totale erau în jur de 80 de milioane de lei. În prezent, avem prevăzute în jur de 100 de milioane de lei. Dacă scădem beneficiul, care este în jur de 16 milioane de lei brut, rămâne totalul cheltuielilor: produse, materiale, energie, salarii și se observă că avem un trend de dezvoltare continuă. Prin stabilirea indicatorilor de performanță acționarul principal ne monitorizează încadrarea strictă a cheltuielii de natură salarială, astfel încât să fie asigurat un echilibru sănătos între cheltuieli și venituri și să fie respectate principiile unei dezvoltări durabile. Suntem strict monitorizați și e în beneficiul nostru să fie făcut acest lucru.
Vreau să vă spun că în 3 ani și jumătate am redus numărul de angajați de la 780 la 718, fără să fac restructurări dureroase. Și n-am ezitat în această perioadă să angajez zeci de specialiști: economiști, juriști, ingineri, chimiști. Am restructurat complet unele servicii vitale, cum ar fi serviciul juridic, serviciul achiziții publice sau serviciul economic. Pot spune că în momentul de față avem o echipă funcțională la toate nivelurile și ce este mai important: tragem toți la aceeași căruță.
Ce lucrări aveți planificate pentru viitor?
În programul POIM am inclus lucrări ambițioase. Vrem să înlocuim magistralele de transport a apei potabile în municipiul Sibiu – un proiect foarte costisitor. Vrem să înlocuim aducțiunea de apă brută de la Gura Râului la Sibiu și, parțial, cea de la Sadu la Sibiu. Vrem să ducem apă din Sibiu în zonele din Mărginimea Sibiului, care n-au surse de apă potabilă viabile, dar și în partea de nord, până la Slimnic, Ruși și apoi de la Sibiu spre Roșia. De asemenea, avem prevăzută la Avrig reabilitarea uzinei de apă și înlocuirea completă a aducțiunii și repararea rezervorului de apă. La Sibiu avem prevăzută o treaptă de tratare a nămolului rezultat din tratarea apelor reziduale, importantă din punct de vedere ecologic, și, nu în ultimul rând, la Făgăraș vom realiza o stație de epurare nouă. Valoarea acestor proiecte este în jur de 200 de milioane de euro.
Pe 21 august ați fost reales în funcția de președinte al Comitetului Teritorial Olt-Jiu din cadrul Asociației Române a Apei și care are în componență 11 din cei 43 de operatori regionali. În ce constă colaborarea operatorilor?
În acest comitet avem cea mai mare diversitate de operatori din punct de vedere geografic, dar și ca mentalitate. Cu toate acestea, ne înțelegem foarte bine. Am reușit să facem un colectiv închegat, reușim să discutăm problemele, să găsim soluții și apoi să promovăm inițiative legislative către București.
Ce e important în managementul unui operator regional de apă și canal pentru a avea rezultate bune?
Calitatea apei nu o dau numai echipamentele și infrastructura, dar și calitatea umană. Pentru mine este o preocupare cel puțin egală: să am colegi și colaboratori profesioniști în aceeași măsură în care vrem să avem echipamente și utilaje performante. Asta înseamnă management – să-ți drămuiești capabilitățile astfel încât să-ți asiguri resurse umane bine pregătite, echipamente, mașini și utilaje performante și, în același timp, să ai bani și pentru dezvoltare. Să fii cu picioarele mereu în prezent, iar ochii să vadă mereu spre viitor.